DESCOPERIRI ARHEOLOGICE

• BĂŢĂLAR – In hotarul localitatii, in punctul Ferma, spre Streisingeorgiu, la 400 m est de localitate, s-au descoperit urme romane (villa rustica).Ruinele contineau mozaic pentru paviment si multe tigle.
• BERCU – in mai multe puncte au fost descoperite vestigii preistorice.
In punctul Vircolin situat in hotarul localitatii, la 400 m est de sat, s-au descoperit materiale ceramice apartinind culturii Wietenberg. La est de Vircolin, pe campul de pe malul din stanga raului s-au descoperit artefacte din neolitic si epoca bronzului.
• BRETEA ROMÂNĂ – In satul resedinta de comuna a fost descoperita o inscriptie romana.
• BRETEA STREIULUI – In hotarul satului s- au descoperit materile litice (de piatra) cioplite. Intre Pasajul CFR Plopi si drumul spre Bretea Romana, la sud de DN 66, in punctul Grumeda, s-a descoperit ceramica apartinind neoliticului si culturii Wietenberg.
• COVRAGIU – La vest de localitate au fost descoperite materiale ceramice apartinind culturii Cotofeni.
• GÎNŢAGA – Pe un platou aflat deasupra Streiului, de-o parte si de alta a drumului ce coboara din Gintaga spre vadul de trecere la Plopi in locul numit Dimbuleu, s-a descoperit o asezare care apartine culturii Cotofeni. In acelasi loc se gasesc si materiale ceramice Wietenberg. La 4 km de sat, pe malul din stinga vaii, s-a descoperit o asezare dacica.
• MĂCEU – In acest sat s-au descoperit vestigii medievale, aici functionind si o capela din lemn.
• RUŞI – In hotarul localitatii, la nord de sat, s-au descoperit urme arheologice de epoca romana.
• VÎLCELE – Aici s-a descoperit o moneda de la Dyrrachium.
• VÎLCELELE BUNE – Aici este amintita o descoperire de obiecte preistorice lucrate din aur. Catre satul Vilcelele Bune, in anul 1866 se descopera un tezaur monetar format din drahme emise in Dyrrachium (370 bucati se afla in colectiile Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva ). La capatul de sud al catunului Vilceluta, pe drumul care vine de la Bosorod, s-a descoperit ceramica romana.

In perioada medievala, istoria satelor comunei Bretea Romana se impleteste cu a celorlalte localitati din Tara Hategului si din zonele invecinte. Chiar daca majoritatea dintre ele sunt atestate documentar abia in sec.XIV –XV, existenta lor este mult mai veche.
Localitatea Bretea Romana, situata pe cursul inferior al Streiului, pe malul drept este atestata documentar la 1453, desi este posibil ca ea sa fie amintita mult mai devreme in legatura cu Bretea Streiului (fosta Bretea Ungureasca ). La 1453 Bretea Romana, impreuna cu mai multe sate din Tara Hategului, apartinea de cetatea Deva. Bretea Streiului (fosta Bretea Ungureasca) este situata pe malul sting al Streiului, pe cursul sau inferior, la nord de orasul Hateg. Localitatea este atestata documentar la 1332 cind, un Ladislau, paroh ,,de Berecce’’ figureaza in socotelile dijmei papale. Satul a apartinut de cetatea regala din Hateg, de la care a fost luata si daruita de rege lui Grigore Bethlen, inainte de 1398. In acest din urma an ,,possessio Berekte’’cu vama de acolo, stapinita de vaduva lui Grigore Bethlen, este recomandata protectiei castelanului de Hateg. La 1406 localitatea impreuna cu vama sunt in stapinirea lui Ioan, fiul lui Grigore Bethlen, paj la curtea regala.

ATESTARI DOCUMENATRE

Satul Batalar, asezat pe cursul inferior al Streiului, pe malul drept, este atestat documentar la 1453 ca ,,Rachaler’’(Bachaler) in dependenta cetatii Deva. La 1458 este amintit ca apartinind de districtul Hategului, in stapinirea familiei nobiliare din Bretea. Localitatea Covragiu este situata pe malul drept al Streiului si este atestata documentar la 1453 sub numele de ,,Kwred’’ si apartinea de cetatea Deva, pentru ca in 1458 sa apartina de districtul Hateg.

Satul Gintaga se afla pe cursul superior al Streiului, pe malul drept al riului, nu departe de Hateg. Prima atestare documentara este din anul 1410. La 1426 Iuga ,,Ganchaga’’ figureaza intr-o lista de oameni ai regelui pentru satul Dumbravita. Probabil ca si Ioan fiul lui Simion ,,de Gonczhaza’’, om al regelui la 1453 pentru stapiniri ale cnezilor din Salasu de Sus aflate la izvoarele Streiului, sa fi fost tot un membru al familiei cneziale din Gintaga, sat ce pare a avea o situatie deosebita de a celor invecinate .

Pe cursul inferior al Streiului, la vest de riu, aproape de Bretea Streiului este satul Măceu. Localitatea este amintita pentru prima data intr-un document din 1446 cind Stoia ,,de Maczesd’’ apare ca vecin al cnezilor din Cincis, satul Maceu invecinindu-se cu Cincisul pe culmile dealurilor care despart Streiul de Cerna. Ocolisul Mare este atestat documentar la 1337 si este situat la izvorul unui afluent dinspre stinga al Streiului, care se uneste cu raul linga satul Strei.

Satele Plopi si Rusi sunt atestate la 1453.
Localitatea Rusi este situata pe malul sting al cursului inferior al Streiului, intre satele Bretea si Strei.
Satele Vilcelele Bune si Vilcele sunt atestate in anul 1453, fiind situate pe partea drteapta a riului Strei, la poalele Muntilor Sureanu. La aceasta data, cele doua sate apartineau de domeniul Deva, pentru ca la 1458 sa faca parte din districtul Hategului.

Cel mai important eveniment al sec. XVIII din Transilvania a fost Rascoala lui Horea, din1784. Primele sate din comitatul Hunedoara care s- au inscris pentru regimentele graniceresti in vara anului 1784, au fost Gintaga si Vilcelele Bune, exemplul lor fiind urmat de satele Vilcele, Batalari, Bosorod, Valea Singeorzului, Ocolisul Mic, Chitid, Plopi. Toate aceste sate s- au inscris pentru regimentele graniceresti la Hateg. Impotriva acestor sate, ca de altfel si a altora care se inscrisesera la Alba Iulia, autoritatile vor lua masuri, care au dus la anularea conscriptiei militare, acest lucru contribuind decisiv la izbucnirea, la inceputul lunii noiembrie a anului 1784, a Rascoalei lui Horea.
In 7 noiembrie 1784, taranii rasculati prada curtile nobiliare din satele Bretea Romaneasca si Bretea Ungureasca, numai in Bretea Romaneasca numarul celor inscrisi pe lista pagubelor se ridica la 18, plus biserica reformata. Intre familiile nobiliare pradate au fost Kendeffi, Csongradi, Nalaczi, Tordai si chiar Nicolae Mara. In Covragiu au devastat curtile lui Francisc Farkas. Au fost pradate averile si curtile nobililor din Rusi si Batalari.

Bretea - Toponimul Bretea provine de la de la antroponimul Bretea.
Batalari – La baza toponimului poate sta un derivat ,,baciulari’’, provenit de la baciulie ,,capatina usturoiului ce creste in pamint’’ sau ,,maciulie, capatina mica, cum este la mac si la alte plante care fac la virf o capsula’’. Toponimul Batalari (Baciulari) poate avea acceptiunea de ,,loc deluros’’.
Covragiu – Toponimul provine de la apelativul covrag cu sensul ,,ramuri uscate ce cad din arbori; vreascuri, uscaturi’’.
Bercu – Toponimul poate proveni de la numele de familie Bercu.
Gintaga – Numele satului este un derivat al numelui de familie Ginta, Gintu.
Maceu – Toponimul provine de la un nume de familie(Macea, Maciu, Maceu, Maceanu).
Ocolisu Mare – Toponimul avind o tema verbala a ocoli, a strabate o distanta facind un ocol, a inconjura, are semnificatia de ,,loc cu ocoluri, cotituri’’.
Plopi – Toponimul provine de la apelativul plop.
Rusi – Numele satului reprezinta forma de plural al antroponimului Rus(u), posibil la origine un supra nume.
Vilcele – Toponimul provine de la apelativul ,,vilcea’’- vale ingusta si putin adinca, cu fundul aproape plat si cu versantele in panta usoara.