Hidrografia

Formarea si regimul resurselor de apa sunt influentate de conditiile de clima, dar si de alcatuirea petrografica, de relief, vegetatie si de activitatea umana.
Apele subterane
Repartitia retelei hidrografice, regimul precipitatiilor atmosferice si covorul vegetal conditioneaza caracteristicile apelor freatice.Acestea au o extindere mare in zona studiata. Ele pot apare la suprafata dand nastere izvoarelor care sunt de tipul celor descendente.
Izvoarele sunt raspandite la baza versantilor dealurilor piemontane din estul si vestul comunei. In aceasta zona apele freatice se afla la adancimi de peste 10 m. Frecventa lor este mare in perimetrele satelor Bercu, Gantaga, Valcelele Bune, Valcele, Valceluta, Maceu, Ocolisu Mare. Debitele lor sunt cuprinse intre 0, 05 si 0,1l/s. O alta zona bogata in izvoare este zona teraselor (depozitele de terase) situate de o parte si de alta a Streiului. Apele freatice, in aceasta zona, se gasesc la adancimi de peste 5 m iar pe terasele inferioare adancimea oscileaza intre 3 si 5 m. 

Apele de suprafață
Teritoriul comunei este strabatut de la sud la nord de cursul inferior al Streiului.
Streiul este cel mai important afluent al Muresului pe teritoriul judetului Hunedoara. Are o lungime de 92 km, izvorand din Muntii Sureanu, de sub varful Batrana (1794 m). Are un bazin hidrografic de 1926 km²;
Paraul Strambii si afluentul sau Paraul Bradosu (care trece pe langa Bercu), izvorasc din Dealul Chiliilor, se unesc si se varsa in Strei.
Paraul Covragiu (Calba) izvoraste din Dealul Uien, trece prin Covragiu. Are curs intermitent.
Paraul Gantaga izvoraste din Dealul Iubaia, trece prin satul Gantaga, primeste pe stanga paraul Straminoasa (izvoraste de sub Vf. Gurgulie) si se varsa in Strei.
Paraul Hotarelor izvoraste din Dealul Faget, trece pe la hotarul satelor Gantaga si Bretea Romana. Are curs intermitent.
Paraul Bretea Romana (Balta) isi are izvorul la contactul terasei I cu terasa a III-a a Streiului (fruntea terasei) si trece prin Bretea Romana. In timpul ploilor torentiale (vara) produce pagube, inundand gospodariile si terenurile de cultura din sat. Are curs intermitent.
Paraul Valcelele Bune – format prin unirea a trei paraie: Valea Buna, Valea Rea si Lupoi (izvorasc din dealurile din estul satului).
Paraul Ciorasca izvoraste din dealurile din estul satului Valcelele Rele, trece prin acest sat, strabate terasa a II-a iar pe terasa I, la hotarul dintre satele Bretea Romana si Batalar produce o inmlastinire numita de localnici “rovina”. La aceasta isi aduce contributia si un izvor din fruntea terasei. Are curs intemitent.
Paraul Vonii izvoraste din Dealul Bosorodului, trece prin satele Valceluta si Batalar. Are curs intermitent.
Afluentii de pe partea stanga a Streiului isi au izvoarele in dealurile piemontane din vestul comunei si sunt mai putini la numar.
Paraul Slivut (Silvasu) – izvoraste din Dealul Prislopului (de langa manastirea Prislop). Se formeaza prin unirea a trei paraie (Pr.Prislop, Pr.Bradului, Pr.Teiului) si se varsa in Strei, langa satul Plopi.
Paraul Valea Tapului – izvoraste din dealul Fagadau si trece prin hotarul satelor Plopi si Bretea Streiului. Are curs intermitent.
Paraul Garganului – izvoraste din dealul Garganului. Are curs intermitent.
Paraul Valea Viilor isi are originea in Dealul Mare. Are curs intermitent.
Paraul Lupului – izvoraste din Dealul Mare. Are curs intermitent.
Paraul Maceului – izvoraste din dealul Silvasului, trece prin satul Maceu si se varsa in Strei la hotarul dintre satele Maceu si Bretea Streiului. Numai in verile foarte secetoase seaca.
Paraul Vailor – izvoraste din Dealul Calii. Se gaseste intre satele Maceu si Rusi. Are curs intermitent.
Paraul Rapelor (Ocolisul) izvoraste din dealul Calii impreuna cu afluentul sau Moruzul (izvoraste din Dealul Nadastiei). Trec prin satul Ocolisul Mare si se varsa in Strei pe teritoriul orasului Calan. Rareori seaca.

Print Friendly, PDF & Email